Otita externă — cauze, simptome și tratament

Ce este otita externă?

Otita externă este o infecție sau inflamație a pielii conductului auditiv extern (canalul urechii), frecvent întâlnită sub denumirea populară de „urechea înotătorului". Afectează copiii și adulții, cu o incidență crescută în sezonul cald, când contactul cu apa este mai frecvent.

Conductul auditiv extern este o structură delicată, protejată de cerumen (ceară) și de flora bacteriană normală. Distrugerea acestor bariere de protecție creează condiții favorabile pentru infecție.

Simptome

• Durere de ureche (otalgie) — intensă, accentuată la tragerea de pavilion sau la apăsarea pe tragus
• Prurit auricular — mâncărime în conductul auditiv, adesea simptomul inițial
• Otoree — scurgeri din ureche, inițial seroase, apoi purulente
• Senzație de ureche înfundată — prin edemul pereților conductului
• Hipoacuzie — prin obstrucția conductului cu secreții și edem
• Edem și roșeață — a conductului auditiv extern și uneori a pavilionului
• Durere la masticație — prin proximitatea articulației temporo-mandibulare
• Adenopatie preauriculară sau retroauriculară

Spre deosebire de otita medie acută, otita externă nu produce febră (decât în formele severe) și durerea este provocată de mobilizarea pavilionului.

Cauze

Cauze infecțioase

• Pseudomonas aeruginosa — cel mai frecvent agent bacterian
• Staphylococcus aureus
• Infecții fungice — Aspergillus, Candida (otomicoza) — mai ales în climatul cald-umed sau după antibioterapie prelungită

Factori predispozanți

• Umezeala cronică — înot frecvent, scufundări, transpirație excesivă
• Traumatism local — utilizarea agresivă a bețișoarelor de urechi, introducerea degetelor sau a obiectelor în conductul auditiv
• Absența cerumenului protector — prin curățare excesivă
• Dispozitive auriculare — căști, proteze auditive, dopuri de urechi
• Dermatite — eczeme, dermatită seboreică, psoriazis
• Conducte auditive înguste — predispoziție anatomică

Diagnostic

• Examenul clinic ORL — durere la tragerea de pavilion (semnul tragusului), edem și eritem al conductului auditiv extern
• Otoscopia — conduct edematiat, cu secreții și detritusuri; timpanul este de obicei normal (dacă poate fi vizualizat)
• Otomicroscopia cu aspirația secrețiilor — esențială pentru toaleta conductului și vizualizarea timpanului
• Cultura din secreții — în formele rezistente la tratament sau recurente

Semnul tragusului — durerea la apăsarea pe tragus (cartilajul din fața conductului auditiv) — este un test simplu și specific pentru otita externă, care o diferențiază de otita medie.

Tratament

Principii generale

• Toaleta conductului auditiv — aspirarea secrețiilor sub control otomicroscopic, esențială pentru eficacitatea tratamentului topic
• Evitarea contactului cu apa — protejarea urechii în timpul tratamentului

Tratament topic (prima linie)

• Picături otice cu antibiotic + corticosteroid — ciprofloxacină/dexametazonă sau ofloxacină — de obicei 7-10 zile
• Picături otice cu acid acetic — acidifică mediul, creând condiții nefavorabile bacteriilor
• Antifungice topice — în otomicoze (clotrimazol topic)
• Burete auricular (wick) — în cazul edemului sever care împiedică pătrunderea picăturilor

Tratament sistemic

• Antialgice — paracetamol sau ibuprofen
• Antibiotice orale — doar în formele severe cu celulită sau febră

Prevenție

• Uscarea urechilor după înot — înclinarea capului, folosirea uscătorului de păr la distanță
• Picături preventive de acid acetic diluat sau alcool izopropilic după înot
• Evitarea bețișoarelor de urechi și a introducerii obiectelor în ureche
• Folosirea dopurilor de urechi impermeabile la înot (la copiii cu predispoziție)
• Tratamentul dermatitelor auriculare asociate

Când să mergi la medic

• Durere de ureche persistentă sau intensificată
• Scurgeri abundente din ureche
• Edem sau roșeață care se extinde la pavilion sau la țesuturile periauriculare
• Febră asociată
• Simptomele nu se ameliorează după 48 de ore de tratament topic
• Episoade recurente de otită externă

Complicații

• Celulita auriculară — extensia infecției la pavilion și țesuturile moi periauriculare
• Abces auricular — necesită drenaj chirurgical
• Stenoza conductului auditiv — în otitele externe cronice recurente
• Otita externă necrozantă (malignă) — complicație extrem de gravă la pacienții imunocompromiși sau diabetici, rară la copii
• Miringita — inflamația timpanului asociată
• Otomicoză cronică — prin tratament inadecvat sau prelungit cu antibiotice topice